Specialități

Vezi toate specialitățile Implant dentar Baia MareImplantologie Protetică dentară Baia MareProtetica Endodonție, tratament de canal Baia MareEndodontie Odontoterapie, obturații Baia MareOdontoterapie Profilaxie, igienizare dentară Baia MareProfilaxie Stomatologie pediatrică, copii Baia MarePedodontie Parodontologie Baia MareParodontologie Chirurgie orală Baia MareChirurgie orala Ortodonție Baia MareOrtodontie

Echipa noastră

Vezi toată echipa Dr. Belbe Vlad, medic fondator Bel-Dent Baia MareDr. Belbe VladMedic stomatolog pasionat de implantologie Dr. Ardelean Andreea, Bel-Dent Baia MareDr. Ardelean AndreeaStomatologie Generală Dr. Bilt Marian, Bel-Dent Baia MareDr. Bilt MarianStomatologie Generală Dr. Porumbelu Bianca, Bel-Dent Baia MareDr. Porumbelu BiancaStomatologie Generală Dr. Radu Onicaș, parodontolog Bel-Dent Baia MareDr. Radu OnicașParodontolog Specialist Dr. Alexandra Cordis, ortodont Bel-Dent Baia MareDr. Alexandra CordisOrtodont Specialist

Meniu

Acasă Tarife Before / After Blog Despre Contact
BlogSănătate orală
Dr. Ardelean Andreea
Dr. Ardelean Andreea Stomatologie generală · Bel-Dent Baia Mare Vezi pagina medicului Tel: 0741 203 910

Cavitatea bucală: structură, rol și semne de alarmă

Dr. Ardelean AndreeaDr. Ardelean Andreea 9 min citire Actualizat
Sănătate orală Oglindă dentară cu reflexie verde și o sondă subțire din oțel, așezate pe o suprafață neagră lucioasă
Cuprins articol

    Cavitatea bucală este spațiul din interiorul gurii, de la buze până la intrarea în gât, și include limba, dinții, gingiile, palatul, obrajii și glandele salivare, toate acoperite de o mucoasă subțire. Nu este doar locul în care stau dinții, ci prima porțiune a tubului digestiv și o zonă care simte, vorbește, apără și începe digestia.

    Pe scurt

    Cavitatea bucală are trei lucruri de ținut minte. Mucoasa ei este o barieră vie, care se schimbă când ceva nu e în regulă. Saliva este mecanismul ei de apărare, iar lipsa ei se simte în dinți. O rană care nu se închide în trei săptămâni se arată medicului, indiferent cât de puțin doare.

    Ce este cavitatea bucală

    Anatomic, cavitatea bucală este camera din interiorul gurii. Începe la buze, are obrajii pe laterale, palatul deasupra și planșeul gurii dedesubt, iar în spate se deschide spre gât printr-o trecere numită istm. Limba o umple aproape complet atunci când gura este închisă.

    Medicii o împart în două spații. Vestibulul este fanta în formă de potcoavă dintre buze și obraji, pe de o parte, și dinți și gingii, pe de alta. Cavitatea bucală propriu-zisă este spațiul din spatele dinților, unde stă limba. Când treci cu limba pe fața din față a dinților, ești în vestibul, iar când o treci pe fața interioară, ești în cavitatea propriu-zisă.

    Un adult are, de regulă, 32 de dinți permanenți, dacă măselele de minte au erupt. Ei sunt cea mai vizibilă parte a cavității bucale, dar mult din ce se întâmplă acolo se petrece în țesuturile moi: mucoasă, mușchi, glande și vase de sânge.

    Din ce este alcătuită

    Tabelul de mai jos strânge structurile principale și ce face fiecare. Nu e o listă de memorat. E o hartă care te ajută să înțelegi de ce o durere într-un loc poate avea cauze în alt loc, de exemplu de ce o înțepătură sub limbă poate veni dintr-o glandă salivară, iar nu dintr-un dinte.

    Structurile cavității bucale și rolul lor
    StructurăCe includeRol principal
    Buze și obrajiPeretele din față și cei laterali, cu mușchi și mucoasăÎnchid gura, țin mâncarea între dinți, ajută la vorbit
    PalatPalatul dur, osos, în față, și palatul moale, muscular, în spateSepară gura de nas, ajută la înghițit și la articularea sunetelor
    Planșeul guriiZona de sub limbă, cu frâna limbiiSusține limba, aici se deschid glandele salivare de sub limbă
    LimbaMușchi acoperit de papile, cu muguri gustativiGust, masticație, înghițit, vorbire
    Dinți și gingiiDinții în alveole osoase, înconjurați de gingieTăiat, zdrobit, susținerea feței
    Glande salivareTrei perechi mari și numeroase glande miciProduc saliva care umezește, apără și începe digestia

    Palatul, planșeul și limba

    Palatul dur este partea bolții gurii pe care o simți cu vârful limbii, imediat în spatele dinților din față. Dedesubt se află os, de aceea e fix și rezistent. Mai în spate, palatul devine moale, pentru că aici se află mușchi, iar la capătul lui atârnă omușorul, numit uvulă. Palatul moale se ridică atunci când înghiți, ca să nu urce mâncarea în nas.

    Planșeul gurii este zona de sub limbă. Dacă ridici vârful limbii, vezi o membrană subțire, frâna limbii, care o leagă de planșeu, iar de o parte și de alta se văd mici ridicături prin care iese saliva. E o zonă cu mucoasă subțire și bine vascularizată, motiv pentru care rănile de aici sângerează ușor.

    Limba este un mușchi. Suprafața ei de sus este acoperită de papile, mici proeminențe dintre care unele conțin muguri gustativi. Cu ea amesteci mâncarea, o împingi spre înghițire și formezi sunetele vorbirii. Un aspect neobișnuit al suprafeței, cu zone netede și zone cu contur, poate fi nevinovat. Un exemplu este limba geografică, o variantă benignă cu aspect de hartă.

    Mucoasa bucală și cele trei zone ale ei

    Tot interiorul gurii este căptușit de mucoasă, un țesut subțire, umed, care acționează ca o barieră între gura ta și restul corpului. O revizuire publicată în International Dental Journal o împarte în trei regiuni: masticatorie, de căptușire și specializată. Autorii îi atribuie patru roluri: protejează zona orofacială, face posibilă sensibilitatea, apără imunitar și susține masticația și înghițitul.

    Împărțirea are un sens practic. Mucoasa masticatorie, de pe gingie și palatul dur, este groasă și fermă, pentru că suportă presiunea mâncării. Mucoasa de căptușire, de pe interiorul obrajilor și al buzelor și de pe planșeu, este mai moale și mai elastică și se mișcă odată cu mușchii. Mucoasa specializată este cea de pe fața superioară a limbii, cu papilele și mugurii gustativi.

    De aceea aceeași problemă arată diferit în locuri diferite. O rană pe gingie și una pe interiorul obrazului nu se comportă la fel, deși au aceeași cauză. Iar când mucoasa se schimbă, schimbarea se vede repede: culoare, textură, umezeală. Asta o face un indicator bun al sănătății generale, pe care medicul stomatolog îl citește la fiecare consult.

    Oglindă dentară rotundă cu margine aurie și reflexie verde, lângă un tampon de tifon alb pe o placă de ardezie neagră
    Oglinda dentară ajută medicul să vadă zonele greu accesibile din spatele dinților și de sub limbă.

    Saliva și glandele salivare

    Saliva este produsă de glandele salivare. Există trei perechi mari: parotidele, în fața urechilor, submandibularele, sub maxilarul inferior, și sublinguale, sub limbă. La ele se adaugă multe glande mici, răspândite în mucoasa obrajilor, buzelor și palatului.

    NIDCR descrie ce face saliva: umezește și descompune mâncarea, spală resturile de pe dinți și gingii și ajută la înghițit. Conține și minerale, calciu și fosfat, care ajută dinții să rămână puternici. Același text avertizează că gura uscată persistentă îngreunează masticația, înghițitul și vorbitul și crește riscul de carii și de infecții fungice, pentru că saliva ține sub control microbii dăunători.

    NIDCR spune clar că gura uscată nu face parte din îmbătrânirea normală. Printre cauze se numără efectele secundare ale multor medicamente, iar sfatul este să mergi la dentist sau la medic ca să afli de ce ți-e gura uscată. Pe tema aceasta, un articol separat explică cauzele gurii uscate. Dacă tot ce simți este usturime, vezi și usturimea pe limbă.

    Cum arată o cavitate bucală sănătoasă

    O mucoasă sănătoasă este, de obicei, roz, netedă și umedă. Gingia are un roz mai pal și o textură ușor punctată, ca o coajă fină de portocală, iar în jurul dinților se mulează strâns. Limba este roz, cu un strat subțire și uniform. Nu ar trebui să existe răni care nu se închid, pete albe care nu se șterg sau zone mai tari la palpare.

    Nu există un singur aspect normal. Unele persoane au pigment mai închis pe gingie, altele au vene vizibile sub limbă sau mici excrescențe osoase pe cerul gurii, fără nicio importanță. Aici, cel mai bun reper este propria ta gură: ce se schimbă față de cum arăta, mai ales dacă schimbarea rămâne.

    În clinica noastră, examinarea mucoasei face parte din fiecare consult de control, nu doar din cele făcute pentru o durere. Când examinez un pacient nou, încep cu mucoasa și abia apoi mă uit la dinți. Dinții se tratează oricând, dar o modificare a mucoasei pe care nimeni n-a observat la timp costă mult mai mult. Gura spune multe despre restul organismului, iar medicul este singurul care poate pune diagnosticul.

    Cum îți verifici singur gura

    O autoexaminare durează două-trei minute și se poate face în fața unei oglinzi, cu lumină bună. Nu înlocuiește consultul, dar te ajută să observi devreme ce se schimbă. Parcurge zonele în aceeași ordine de fiecare dată, ca să recunoști rapid diferențele.

    Începe cu buzele, pe care le răsfrângi ca să vezi și partea interioară. Continuă cu obrajii, pe care îi tragi ușor cu degetul, apoi cu gingiile din față și din spate. Scoate limba și privește-i partea de sus, apoi întoarce-o spre stânga și spre dreapta, ca să vezi marginile. Ridică-ți apoi limba spre cerul gurii și privește planșeul. La final privește palatul și gâtul. Pe tot parcursul, caută zone roșii sau albe, umflături, aspecte neuniforme și răni.

    Cu degetul curat, apasă ușor obrajii și planșeul. O bucată tare, care nu doare, merită atenție mai mare decât una care doare și trece. Notează data. Medicul va întreba de cât timp există schimbarea, iar un răspuns exact ajută mai mult decât unul aproximativ, mai ales la o zonă care nu doare.

    Probleme frecvente, pe scurt

    Cele mai multe schimbări din cavitatea bucală sunt benigne. Fiecare are un articol propriu, iar aici rămân doar semnele care le deosebesc la prima vedere.

    Rănile mici și rotunde, cu centrul alb și marginea roșie? De obicei sunt afte bucale. O inflamație mai întinsă a mucoasei, cu roșeață și usturime pe zone largi, ține de stomatită. Un depozit alb, ca o brânză, care se șterge și lasă dedesubt mucoasă roșie, ridică suspiciunea de candidoză bucală. Vezicule grupate pe buză sau în jurul ei: herpes bucal. Dacă o pată albă nu se șterge deloc, citește despre leucoplazie, iar o umflătură mică și translucidă pe interiorul buzei, apărută după o mușcătură, poate fi un mucocel.

    Pentru gingii, sângerarea la periaj ține de sângerarea gingiilor, iar inflamația lor este tratată la gingivită. Respirația neplăcută are propria pagină, respirația urât mirositoare. Nu te baza pe asemănări ca să-ți pui singur un diagnostic: același aspect poate avea cauze foarte diferite.

    Cum se schimbă cu vârsta

    Mucoasa se subțiază și se regenerează mai lent pe măsură ce îmbătrânim. Revizuirea din International Dental Journal descrie modificări ale straturilor epiteliale, scăderea elasticității vaselor de sânge și degenerarea glandelor salivare. Cercetătorii notează, ca urmări clinice, gura uscată, apărarea imună mai slabă și scăderea gustului, care cresc riscul de infecții și întârzie vindecarea rănilor.

    Pentru un om de peste 60 de ani, asta înseamnă să acorde mai multă atenție unei proteze care freacă, unei răni care nu se închide și unui gust care s-a schimbat. Nimic din toate acestea nu este inevitabil, iar controalele regulate și o igienă bună reduc multe dintre aceste riscuri.

    Cum o păstrezi sănătoasă

    Organizația Mondială a Sănătății arată în fișa ei despre sănătatea orală că majoritatea problemelor sunt în mare parte prevenibile și pot fi tratate în stadii incipiente. Prevenția nu e spectaculoasă: periaj, spațiile dintre dinți, mai puțin zahăr, renunțarea la tutun și controale.

    Mecanica periajului ține de o tehnică blândă, făcută de două ori pe zi. Dacă te întrebi ce să alegi, citește periuța electrică sau manuală, apoi completează cu ața dentară, care curăță acolo unde peria nu ajunge. Placa bacteriană netratată devine tartru, care se îndepărtează numai în cabinet, la o sesiune de profilaxie. Apa băută pe parcursul zilei ajută gura să rămână umedă.

    Un obicei rămâne cel mai rău pentru cavitatea bucală, fumatul. Pe lângă gingii și dinți, el afectează direct mucoasa, de la buze până la gât. Dacă ai nevoie de ajutor ca să renunți, spune-i medicului la următorul control.

    Când mergi la medic

    Regula cea mai simplă o dă NHS pentru ulcerații: dacă o rană din gură durează mai mult de trei săptămâni, mergi la medic sau la dentist. Aceeași pagină arată că majoritatea aftelor se vindecă singure în una-două săptămâni și că sunt rareori semnul unei probleme grave. Trei săptămâni este deci pragul după care o rană nu mai este considerată banală.

    Cancerul oral este motivul pentru care această regulă există. OMS include cancerul buzei și al cavității bucale printre bolile majore ale gurii și estimează la nivel mondial 389.846 de cazuri noi și 188.438 de decese în 2022. Factorii principali sunt tutunul, alcoolul și nuca de betel, iar boala apare mai des la bărbați și la persoanele în vârstă. Cifrele nu sunt făcute ca să sperie: depistat devreme, un cancer oral se tratează mai simplu, de aceea contează să nu amâni.

    Programează un consult și dacă ai o pată albă sau roșie care nu dispare, o umflătură tare fără durere, sângerări fără cauză, dificultăți la înghițit sau la deschiderea gurii, amorțeală persistentă sau dinți care se mișcă fără motiv. Pentru măsele care dor, durerea de măsea are alt traseu de diagnostic. Iar dacă te sperie vizita în sine, citește și despre frica de dentist.

    Întrebări frecvente despre cavitatea bucală

    Din ce este alcătuită cavitatea bucală?

    Din buze, obraji, palat, planșeul gurii, limbă, dinți, gingii și glande salivare, toate acoperite de mucoasă. Spațiul se întinde de la buze până la istmul care o leagă de gât.

    Cavitatea bucală și gura sunt același lucru?

    În limbajul de zi cu zi, da. Anatomic, cavitatea bucală este interiorul gurii, delimitat de buze în față și de intrarea în gât în spate. Buzele sunt hotarul, iar faringele începe imediat după ea.

    Ce culoare are o mucoasă bucală sănătoasă?

    De obicei roz, umedă și netedă, cu mici diferențe de la o zonă la alta: gingia este mai fermă, iar limba are o suprafață mai aspră. Un alb care nu se șterge, un roșu intens sau o zonă îngroșată merită arătată medicului.

    Cât ar trebui să dureze o rană în gură?

    Aftele și rănile mici se închid de obicei singure în una-două săptămâni. Serviciul de sănătate britanic (NHS) recomandă consult la medic sau la dentist dacă o ulcerație ține peste trei săptămâni.

    De ce este importantă saliva pentru cavitatea bucală?

    Saliva umezește și descompune mâncarea, spală resturile de pe dinți și gingii și ajută la înghițire. Institutul american de cercetare dentară și craniofacială (NIDCR) arată că ea conține și minerale care ajută dinții, iar lipsa ei crește riscul de carii și de infecții fungice.

    Cine are risc mai mare de afecțiuni grave ale cavității bucale?

    Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pune pe primul loc tutunul, alcoolul și nuca de betel, iar cancerul oral este mai frecvent la bărbați și la persoanele în vârstă. Un control periodic și atenția la rănile care nu se vindecă contează mai mult decât orice listă de factori.

    Surse