Tartrul dentar: de ce se depune și cum scapi de el
Dr. Radu Onicaș
8 min citire
Actualizat
Cuprins articol
Tartrul dentar este placa bacteriană întărită, o depunere dură care se lipește de dinți la limita cu gingia și pe care periajul obișnuit nu o mai poate scoate. Se formează când placa moale rămasă pe dinți se încarcă cu minerale din salivă și se pietrifică, uneori în 24 până la 48 de ore. Odată întărit, tartrul are o suprafață aspră pe care se prinde și mai multă placă, iar asta irită gingia și întreține inflamația. Nu se îndepărtează acasă, ci doar printr-un detartraj la cabinet. Prinsă din timp, iritația gingiei se retrage complet după curățare.
Tartrul este placă bacteriană care s-a mineralizat și s-a întărit pe dinte. Apare acolo unde periajul ajunge greu: între dinți, la coletul dintelui și pe fața interioară a incisivilor de jos. Suprafața lui aspră ține bacteriile lipite de gingie, așa că întreține sângerarea, respirația urât mirositoare și, în timp, boala parodontală. Pasta de dinți nu îl dizolvă. Niciun truc de acasă nu îl scoate întreg fără să rănească smalțul sau gingia. Se curăță profesional, cu ultrasunete și instrumente fine, apoi se previne prin periaj corect, ață dentară și un control la 6 luni.
Ce este tartrul dentar
Tartrul dentar este placă mineralizată. Ca să înțelegi de unde vine, pornim de la placa bacteriană, acel strat moale, lipicios și aproape invizibil care se formează încontinuu pe dinți din resturi alimentare, salivă și bacterii. Placa proaspătă se îndepărtează ușor cu periuța și ața dentară. Problema apare când rămâne pe loc. În contact cu sărurile de calciu și fosfat din salivă, placa se încarcă cu minerale și se întărește, transformându-se în tartru, o crustă dură lipită de dinte.
Există două feluri de tartru. Cel de deasupra gingiei se vede cu ochiul liber, are o culoare gălbuie sau maronie și se așază mai ales pe fața interioară a dinților de jos și pe fața dinspre obraz a molarilor de sus, adică fix în dreptul glandelor care varsă saliva. Cel de sub gingie e mai închis la culoare, mai dur și nu se vede fără instrumente, dar face cel mai mult rău, fiindcă stă lipit de rădăcină și de os. Amândouă au aceeași suprafață poroasă și aspră, un teren perfect pe care se adună un nou strat de placă.
Cum se transformă placa în tartru
Trecerea de la placă moale la tartru dur e surprinzător de rapidă. La unele persoane, procesul e chiar mai iute. Placa lăsată pe loc începe să se mineralizeze în doar 24 până la 48 de ore. De aceea periajul de calitate, făcut zilnic, contează atât de mult: el rupe placa înainte să apuce să se întărească. După ce s-a format tartrul, periuța nu mai are ce să facă, oricât ai freca.
Câțiva factori grăbesc procesul. Saliva unora este pur și simplu mai bogată în minerale, așa că depun tartru mai repede decât alții, chiar cu aceeași igienă. Zonele greu de curățat, cum sunt spațiile dintre dinți și marginea gingiei, adună placă mai ușor. Fumatul favorizează depunerea și, în plus, colorează tartrul în nuanțe închise. Și un periaj grăbit, de câteva secunde, în locul celor 2 minute recomandate, lasă în urmă exact placa din care se naște tartrul.
De ce este tartrul o problemă pentru gingii?
Tartrul nu e doar o chestiune estetică. Suprafața lui aspră ține bacteriile lipite chiar la marginea gingiei, unde fac cel mai mult rău. Gingia reacționează la această agresiune continuă prin inflamație, adică gingivită: gingii roșii, umflate, care sângerează ușor la periaj. Dacă vrei detalii despre acest semn, avem un articol separat despre sângerarea gingiilor și ce anume o declanșează.
Când tartrul de sub gingie se acumulează, între dinte și gingie se formează un spațiu adânc, o pungă parodontală, greu de curățat și ușor de infectat. Aici procesul poate avansa spre boala parodontală, în care se pierde treptat osul care ține dintele. Netratată, aceasta duce la dinți care se mișcă și, în final, se pierd. Am scris pe larg despre acest lucru la pagina despre parodontoză și cât de mult se poate recupera. Tot tartrul, prin bacteriile pe care le hrănește, întreține adesea o respirație urât mirositoare care nu trece de la pastă de dinți sau apă de gură.
Cum îți dai seama că ai tartru?
Primul semn e adesea unul pe care îl simți cu limba: o suprafață aspră, ca de scoarță, pe fața interioară a dinților de jos, din față. Apoi apare culoarea. Tartrul de deasupra gingiei se vede ca niște depuneri gălbui sau maronii la baza dinților, mai ales acolo unde periuța trece în grabă. La fumători și la cei care beau mult cafea sau ceai, aceste depuneri sunt mai închise.
Mai sunt și semne indirecte, care vin de la gingia iritată de sub tartru. Gingiile care sângerează când te speli, un miros neplăcut care revine repede după periaj sau senzația că dinții nu se simt niciodată cu adevărat curați sunt toate motive să te uiți mai atent. Tartrul de sub gingie nu se vede deloc acasă, așa că un control periodic rămâne singura cale sigură de a-l descoperi la timp.
Se poate scoate tartrul acasă?
Nu, tartrul deja format nu se scoate acasă. Este o depunere mineralizată, la fel de dură ca dintele, iar pasta de dinți sau apa de gură nu îl dizolvă. Reclamele la produse care promit că îndepărtează tartrul se referă, de fapt, la a împiedica formarea unuia nou, nu la a-l desprinde pe cel vechi. Un tartru așezat de luni de zile pur și simplu nu cedează la periaj, oricât de insistent.
Încercările de a-l răzui singur, cu instrumente cumpărate online sau cu obiecte improvizate, fac de obicei mai mult rău decât bine. Poți zgâria smalțul, îl poți lăsa mai rugos și deci mai predispus la placă, sau poți răni gingia și împinge bacteriile mai adânc. Instrumentele de cabinet sunt gândite ca să desprindă tartrul fără să lezeze suprafața dintelui, iar medicul vede unde apasă, inclusiv sub gingie, unde tu nu ai cum să ajungi. Acasă previi tartrul, la cabinet îl îndepărtezi.
Cum decurge un detartraj profesional
Detartrajul este procedura prin care se curăță tartrul și placa de pe dinți, deasupra și dedesubtul gingiei. Cel mai des se folosește un aparat cu ultrasunete: o vibrație fină care sparge crusta de tartru și o desprinde, în timp ce un jet de apă răcește și spală zona. Pentru depunerile de sub gingie și pentru finisaj se folosesc și instrumente de mână, subțiri și curbate, care ajung în spațiile mici. La final, dinții se lustruiesc, ca suprafața să rămână netedă și placa să se prindă mai greu.
De cele mai multe ori nu doare. Poți simți o sensibilitate ușoară, mai ales dacă gingia e deja inflamată sau dacă tartrul stătea de mult și acoperea zone sensibile ale rădăcinii. Când e nevoie, se folosește un anestezic local. După o curățare, unii pacienți observă că dinții par puțin mai sensibili la rece câteva zile sau că văd spații pe care înainte le umplea tartrul, semn că gingia era împinsă de depuneri. Ambele se liniștesc pe măsură ce gingia se vindecă. Poți vedea cum lucrăm zona gingiilor la pagina de parodontologie.
Cât de des ai nevoie de detartraj?
Pentru majoritatea oamenilor, un detartraj la 6 luni, făcut împreună cu controlul obișnuit, este un ritm potrivit. Nu e o regulă bătută în cuie. Cine depune tartru repede, fumează sau are deja o problemă la gingii poate avea nevoie mai des, la 3 sau 4 luni. Cine are o igienă foarte bună și o salivă săracă în minerale se poate încadra confortabil la 6 până la 12 luni.
Ideea de bază este să nu lași tartrul să se acumuleze ani la rând. Cu cât stă mai mult, cu atât face mai mult rău gingiei și osului, iar curățarea devine mai laborioasă. Un ritm regulat înseamnă mai puțin tartru de fiecare dată, ședințe mai scurte și gingii care rămân sănătoase. Medicul îți spune, după ce vede cum se comportă gura ta, la ce interval să revii.
Cum previi depunerea tartrului
Prevenția se joacă în întregime pe placă. Dacă rupi placa înainte să se mineralizeze, tartrul nu apucă să se formeze. Asta înseamnă periaj de 2 ori pe zi, câte 2 minute, cu o tehnică ce atinge și marginea gingiei, nu doar fața dinților. Curățarea între dinți, cu ață dentară sau cu periuțe interdentare, o dată pe zi, acoperă tocmai zonele unde periuța nu ajunge și unde tartrul se depune cel mai des.
Câteva obiceiuri ajută în plus. O pastă cu fluor întărește smalțul și, la multe formule, conține substanțe care încetinesc mineralizarea plăcii. Renunțarea la fumat reduce depunerea și oprește colorarea. Iar controlul periodic la cabinet prinde tartrul de sub gingie, pe care nicio periuță nu îl atinge. Dacă vrei să vezi ce presupune o igienizare profesională și cum se leagă de prevenție, avem o pagină dedicată de profilaxie și igienizare.
Ce văd în cabinet la pacienții cu tartru
Ca parodontolog, am văzut de-a lungul timpului că locul unde se așază tartrul contează la fel de mult ca și cantitatea lui. Cea mai frecventă surpriză pentru pacienți este că cel mai dăunător tartru e cel de sub gingie, invizibil în oglindă, tocmai la cei care cred că stau bine pentru că dinții par curați. Alții vin convinși că au o problemă gravă, când de fapt e o gingivită întreținută de tartru, care se liniștește complet după o curățare temeinică și câteva săptămâni de periaj corect.
Ce fac de fiecare dată este să nu mă opresc la a curăța. Îi arăt omului, cu oglinda în mână, unde exact se depune tartrul la el, fiindcă la fiecare e altă zonă, și lucrăm împreună tehnica de periaj pentru locul acela. O curățare fără schimbarea obiceiului aduce pacientul înapoi cu același tartru peste câteva luni. Dacă vrei o evaluare a gingiilor tale, mă găsești pe pagina mea.
Întrebări frecvente despre tartrul dentar
Tartrul se poate scoate cu pastă de dinți sau apă de gură?
Nu, tartrul deja mineralizat nu se dizolvă cu pastă sau apă de gură. Aceste produse pot încetini formarea unui tartru nou, dar nu desprind crusta veche. Ea se îndepărtează numai prin detartraj la cabinet, cu ultrasunete și instrumente de mână.
Doare când se face detartrajul?
De obicei nu doare. Poți simți o sensibilitate ușoară, mai ales dacă gingia e inflamată sau tartrul acoperea zone sensibile ale rădăcinii. La nevoie se folosește un anestezic local, iar disconfortul dispare pe măsură ce gingia se vindecă.
Detartrajul slăbește sau strică dinții?
Nu. Aparatele de detartraj sunt gândite să desprindă tartrul fără să lezeze smalțul. Senzația de dinți care se mișcă puțin sau de spații apărute vine de la gingia care era împinsă de tartru și care se retrage la loc pe măsură ce se dezumflă.
De ce mi se depune tartru chiar dacă mă spăl pe dinți?
Fiindcă periajul poate rata zonele greu accesibile, cum sunt spațiile dintre dinți și marginea gingiei, unde placa rămâne și se mineralizează. Unii oameni au și o salivă mai bogată în minerale, care grăbește depunerea. Ața dentară și controalele periodice acoperă exact aceste zone.
Cât de des ar trebui să fac detartraj?
Pentru majoritatea oamenilor, o dată la 6 luni, împreună cu controlul de rutină. Cei care depun tartru repede, fumează sau au deja o problemă la gingii pot avea nevoie mai des, la 3 sau 4 luni. Intervalul îl stabilește medicul după ce vede cum se comportă gura ta.
Tartrul provoacă respirație urât mirositoare?
Da, adesea. Suprafața poroasă a tartrului ține bacteriile lipite de gingie, iar acestea produc compuși cu miros neplăcut. Un miros care revine repede după periaj, în ciuda apei de gură, este un motiv bun să verifici dacă ai depuneri de tartru.
Surse profesionale
- Cleveland Clinic, Dental Plaque: What It Is, Causes & Prevention
- American Dental Association, MouthHealthy: Plaque
- National Institute of Dental and Craniofacial Research (NIH), Periodontal (Gum) Disease
- MedlinePlus (NIH, U.S. National Library of Medicine), Gum Disease
- Gasner NS, Schure RS, StatPearls (NCBI Bookshelf, NIH), Periodontitis
- World Health Organization, Oral health (fact sheet)