Anestezie dentară: cum funcționează și cât durează
Cuprins articol
Anestezia dentară este o injecție cu un anestezic local care blochează temporar nervul și oprește semnalul durerii, astfel încât dintele și țesuturile din jur pot fi tratate fără să simți durere. Rămâi treaz, simți atingerea și presiunea, iar amorțeala dispare singură după câteva ore.
Anestezicul local oprește nervul să trimită durerea către creier. Începe să lucreze în câteva minute, iar efectul asupra buzei și limbii poate dura mai mult decât tratamentul. Pe un dinte inflamat funcționează mai slab, de aceea medicul poate repeta sau completa injecția. Reacțiile grave sunt foarte rare. Cât timp ești amorțit, nu mânca și nu mușca buza sau obrazul.
Ce face anestezia dentară
Anestezia locală pune o zonă mică din gură „în pauză" pentru nerv. Nu te adoarme și nu îți schimbă starea de conștiență. Serviciul de sănătate britanic o descrie simplu: un medicament care amorțește o parte a corpului, ca să fii treaz, dar să nu simți durere în timpul procedurii. Se folosește la obturații, tratamente de canal, extracții sau lucrări la gingie.
Ce rămâne neschimbat contează pentru un pacient neliniștit. Simți în continuare presiunea, mișcarea instrumentelor și vibrația frezei. Durerea propriu-zisă lipsește, pentru că semnalul ei nu mai ajunge la creier.
Cum acționează anestezicul local
Revizuirea publicată în International Dental Journal explică mecanismul: substanța se leagă de canalele de sodiu ale celulei nervoase și împiedică intrarea sodiului în celulă. Fără această intrare, nervul nu se mai activează, iar impulsul dureros, de exemplu cel produs de freza care taie dentina, nu mai este transmis mai departe.
Viteza cu care începe efectul depinde de două caracteristici ale substanței: cât de bine se dizolvă în grăsimi și cât din ea trece în forma capabilă să intre în nerv la pH-ul organismului. De aceea două anestezice diferite pot avea timpi de instalare diferiți.
Mai există un ingredient adăugat adesea, vasoconstrictorul, de exemplu adrenalina. El îngustează vasele din zonă, iar anestezicul este absorbit mai lent în sânge și rămâne mai mult la locul lui. Aceeași revizuire arată că efectul asupra pulpei și țesuturilor moi se încheie aproape în întregime prin difuzia substanței departe de locul injecției.
Tipuri de anestezie dentară
Medicul alege tehnica după dintele tratat și după procedură. Pe maxilarul superior, osul este mai poros, iar substanța ajunge ușor la rădăcini printr-o injecție sub gingie, lângă dinte. Pe maxilarul inferior, în special la molari, osul este mai dens, iar medicul blochează de obicei nervul principal mai în spate. Asta explică de ce amorțeala acoperă adesea jumătate de buză și de limbă.
Înainte de injecție, unii medici aplică un gel sau un spray pe gingie. NHS enumeră gelul și sprayul printre formele în care se poate administra anestezia locală, alături de injecție. Gelul atenuează înțepătura acului, dar nu ajunge până la nervul dintelui.
Cât durează amorțeala
Nu există o oră fixă, pentru că durata depinde de substanță, de doză, de prezența vasoconstrictorului și de locul injecției. Efectul care contează pentru tratament, adică lipsa durerii la dinte, se încheie de obicei înaintea celui de pe buză și limbă. Într-un studiu pe 98 de copii cu proceduri endodontice, publicat în Perioperative Medicine, efectul anestezic a ținut în medie între 146 și 158 de minute, iar instalarea a durat între 2,5 și 4,6 minute, în funcție de substanță (articaină sau lidocaină).
Pentru pacient, partea cea mai deranjantă este amorțeala care rămâne după ce tratamentul s-a terminat. Dacă medicul poate folosi un anestezic fără vasoconstrictor, această parte se scurtează. Există și un medicament care accelerează revenirea sensibilității, dar el rămâne la latitudinea medicului și nu se folosește la orice pacient.
De ce uneori anestezia nu prinde
Pacienții spun adesea „m-a durut deși eram anesteziat". De cele mai multe ori nu e o greșeală de tehnică, ci o problemă de biologie. Revizuirea din International Dental Journal descrie ce se întâmplă într-un dinte cu pulpa inflamată: țesutul devine mai acid, iar aciditatea scade efectul anestezicului. În plus, inflamația recrutează un tip de canale de sodiu pe care lidocaina le blochează mai slab. Rezultatul este că o anestezie profundă și sigură devine mai greu de obținut.
Medicul are mai multe soluții: repetă doza, schimbă locul injecției sau adaugă o injecție suplimentară, în ligamentul din jurul dintelui sau în os. O meta-analiză citată în aceeași lucrare arată că anestezicele tamponate, adică aduse la un pH mai apropiat de cel al organismului, au de 2,23 ori mai multe șanse să dea anestezie profundă în dinții cu pulpa afectată. Dacă anestezia a fost cerută pentru o durere de dinte care nu dă pace, vezi și simptomele pulpitei și cauzele durerii de măsea.
Spune medicului imediat ce simți durere. Nu e un moment de răbdat, iar completarea anesteziei durează de obicei puțin.
Lidocaină sau articaină
Cele două substanțe se întâlnesc cel mai des în cabinete. O revizuire din Medicine notează că FDA a aprobat în 2006 articaina 4% cu adrenalină 1:200.000, iar concluzia autorilor este că eficiența ei în tratamentele dentare este mai bună decât a lidocainei, fără o diferență statistică de siguranță. Reacțiile adverse totale au fost de 2,2% pentru articaină și de 2,0% pentru lidocaină, în studiile citate.
Aceiași autori precizează că folosirea articainei la copii, la vârstnici și în sarcină rămâne discutată. Alegerea nu e deci o regulă universală, ci o decizie a medicului în funcție de dinte, de procedură și de istoricul tău medical.
Efecte adverse și riscuri reale
Cele mai frecvente efecte sunt minore: disconfort la injecție, o mică vânătaie sau sensibilitate în locul înțepăturii și furnicături când amorțeala trece. NHS include aici și dureri de cap, amețeală sau vedere încețoșată, care trec de obicei în câteva minute sau ore, și arată că efectele grave ale anesteziei locale sunt foarte rare.
Alergia dovedită la anestezicele de tip amidic, cele folosite curent în stomatologie, este extrem de rară. Revizuirea din International Dental Journal notează că unele reacții cu palpitații, amețeală sau senzație de leșin vin din reacția psihogenă la injecție, care poate imita o alergie. Dacă ai avut o reacție neplăcută la o anestezie, spune-i medicului, iar el poate cere un consult de specialitate.
Toxicitatea generală apare doar la doze prea mari raportate la greutatea corpului, de aceea medicul calculează doza maximă după greutatea pacientului, mai ales la copii. Parestezia, adică o amorțeală care persistă după ce anestezia a trecut, este descrisă în literatură ca fiind extrem de rară, în special după blocurile de nerv. Dacă amorțeala nu cedează, anunță cabinetul și nu aștepta.
Ce faci după anestezie
Pericolul cel mai banal este și cel mai des întâlnit: mușcatul accidental. Cât timp buza, obrazul sau limba sunt amorțite, nu simți când le strivești între dinți. Autorii revizuirii din International Dental Journal recomandă ca pacienții să fie avertizați și arată că se pot folosi tampoane de vată pentru protecție. NHS dă același sfat general: mișcă-te cu grijă până trece efectul, pentru că s-ar putea să nu observi o rănire.
În practică, evită mâncarea și băuturile fierbinți până revine sensibilitatea. Un ceai prea cald te poate arde fără să simți. Dacă ai fost tratat pe un copil, supravegheaz-l, pentru că cei mici își mușcă adesea buza din curiozitate sau de neliniște. După o extracție, regulile despre cheag și despre alveolita după extracție contează mai mult decât amorțeala.
Anestezia la copii, în sarcină și la pacienții cu boli
Anestezia se poate face în toate aceste situații, dar cu atenție la substanță și la doză. La copii, doza se calculează după greutate, iar o strategie blândă reduce frica. În sarcină, revizuirea citată notează că doar lidocaina și prilocaina au o clasificare FDA care indică lipsa unui risc teratogen.
Dacă ai boli de inimă, tensiune, diabet sau iei anticoagulante, spune asta înainte, pentru că vasoconstrictorul și doza se pot ajusta. Pacienții anxioși pot citi și despre frica de dentist. Dispozitivele de injectare controlate de computer livrează substanța lent și uniform, ceea ce poate reduce durerea la injecție.
În clinica noastră, cele mai multe temeri vin dintr-o injecție neplăcută din copilărie. Le explic pacienților fiecare pas înainte să încep. Aplic întâi gelul, apoi injectez foarte încet, pentru că ritmul face diferența. O anestezie bine plasată se simte ca o înțepătură mică, urmată de o căldură și de o amorțeală care se instalează treptat. Pentru intervenții mai complexe există și chirurgia orală, unde planul anesteziei se stabilește înainte, iar pentru molarul de minte poți citi extracția măselei de minte.
Întrebări frecvente despre anestezia dentară
Doare injecția de la dentist?
De obicei se simte o înțepătură scurtă și o senzație de presiune, nu o durere puternică. Serviciul de sănătate britanic (NHS) listează disconfortul la injecție printre efectele frecvente, alături de mici vânătăi. Un gel sau spray pe gingie înainte de ac și o injectare lentă reduc senzația.
Cât durează amorțeala după anestezie?
Depinde de substanță, de doză și de locul injecției. Revizuirea publicată în International Dental Journal arată că durata efectului depinde aproape în întregime de cât de repede se difuzează anestezicul din zona injectată. Amorțeala buzei sau a limbii poate dura mai mult decât este nevoie pentru tratament.
De ce nu m-a amorțit anestezia?
Cea mai frecventă cauză este inflamația din jurul dintelui. Un țesut inflamat are aciditate mai mare, iar anestezicul acționează mai slab. Medicul poate repeta doza, poate schimba tehnica sau poate folosi o injecție suplimentară, direct în os sau lângă rădăcină.
Pot fi alergic la anestezia dentară?
O alergie dovedită la anestezicele de tip amidic este extrem de rară. Multe reacții percepute ca alergie, cu palpitații, amețeală sau senzație de leșin, vin din emoția injecției. Dacă ai avut o reacție în trecut, spune-i medicului înainte de tratament, ca să decidă dacă e nevoie de un consult la alergolog.
Se poate face anestezie dentară în sarcină?
Da, când tratamentul nu poate aștepta. Revizuirea din International Dental Journal notează că doar lidocaina și prilocaina au o clasificare FDA de risc fetal care indică lipsa riscului teratogen. Medicul alege substanța și doza în funcție de trimestru și de afecțiunile tale.
Când pot să mănânc după anestezie?
Cel mai sigur este să aștepți până când sensibilitatea buzei, a obrazului și a limbii a revenit. Până atunci poți mușca fără să simți, iar mâncarea sau băutura fierbinte poate arde țesutul amorțit. Până atunci, bea apă la temperatura camerei și alege mâncare moale, mestecată pe partea opusă.
Surse
- Decloux D, Ouanounou A. Local Anaesthesia in Dentistry: A Review, published in the International Dental Journal in 2021, PMC.
- Luo W, Zheng K, Kuang H. The potential of articaine as new generation of local anesthesia in dental clinics: A review. Medicine, 2022, PMC.
- Che Y, Wang M, Wu X, Wang X. The efficacy of articaine in pain management during endodontic procedures in pediatric patients. Perioperative Medicine, 2024, PMC.
- NHS, Local anaesthesia.
Dr. Ardelean Andreea