Pulpita dentară: simptome, cauze și ce înseamnă tratamentul astăzi

Ce este pulpita dentară?

Pulpa este țesutul moale din centrul dintelui. Conține nervii care simt durerea și vasele de sânge care hrănesc dintele din interior. Pulpita este inflamația acestui țesut, apărută de obicei după o carie netratată, o traumă sau după mai multe intervenții repetate pe același dinte, scrie Merck Manual, secțiunea despre afecțiunile dentare comune.

Clasificarea veche, reversibilă sau ireversibilă, rămâne utilă în cabinet, dar nu trebuie citită ca un comutator strict pornit sau oprit. Poziția Societății Europene de Endodonție, International Endodontic Journal, 2019 spune explicit că termenul „ireversibil” descrie, de fapt, o leziune parțială, limitată la început la pulpa din coroană, nu neapărat distrugerea completă a țesutului. E mai degrabă un prag de decizie clinică decât o stare absolută.

Pulpita reversibilă și ireversibilă: cum le distinge medicul

Criteriile de diagnostic diferențial vin din practica de endodonție, rezumate de Journal of the Canadian Dental Association, pagina clinică Pulpitis. La pulpita reversibilă, durerea la rece nu ține mai mult de 30 de secunde după ce stimulul e îndepărtat, nu există durere spontană și dintele nu e sensibil la percuție. La pulpita ireversibilă, durerea la rece persistă peste 30 de secunde, poate apărea și la cald, poate fi spontană, difuză sau greu de localizat, iar dintele poate deveni sensibil la mușcat sau la apăsare.

Aici e un punct important, des trecut cu vedere. Simptomele orientează diagnosticul, dar nu îl confirmă singure. Un studiu pe 95 de dinți extrași, Ricucci et al, Journal of Endodontics, 2014, a comparat diagnosticul clinic cu examinarea histologică a pulpei. Diagnosticul de pulpă normală sau pulpită reversibilă s-a confirmat histologic în 57 din 59 de cazuri. Pentru pulpita ireversibilă, confirmarea a fost în 27 din 32 de cazuri, mai slabă. Un studiu mai recent, Raoof et al, Dental Research Journal, 2022, e și mai rezervat și spune că nu există o corelație clară între simptome, testele de sensibilitate, radiografie și analiza histologică a pulpei. Pe scurt, descrierea durerii ajută, dar diagnosticul de certitudine și decizia de tratament rămân la medic, la consult, cu teste clinice.

De ce apare pulpita

Cauza cea mai frecventă este caria care avansează neoprită spre pulpă. Fiecare milimetru de dentină pierdut aduce bacteriile mai aproape de țesutul moale din interior. Caria este, de regulă, un proces lent, în etape, motiv pentru care un control stomatologic de rutină prinde problema cu mult înainte să ajungă atât de adânc.

Traumatismele, de la un impact la o fisură care nu se vede cu ochiul liber, pot întrerupe circulația sângelui spre pulpă și pot declanșa inflamația, chiar fără o carie prezentă. Dinții care au trecut prin mai multe intervenții, obturații repetate sau șlefuiri succesive, sunt și ei mai expuși, pentru că pulpa a fost deja solicitată de fiecare procedură în parte.

Ce se întâmplă dacă nu tratezi pulpita?

Durerea poate să se oprească brusc, la câteva zile, și mulți citesc asta ca pe o veste bună. De fapt, potrivit Merck Manual, oprirea durerii poate însemna că pulpa a murit complet, iar dintele nu mai răspunde la cald sau rece, dar răspunde la percuție. Nu e o vindecare, e o tăcere înșelătoare.

Pe măsură ce infecția avansează prin vârful rădăcinii, dintele devine extrem de sensibil la apăsare, iar un abces periapical poate ridica dintele din alveolă, astfel încât pacientul simte dintele „mai înalt” la mușcat. Dacă infecția se extinde dincolo de dinte, pot apărea celulită, osteomielită sau sinuzită, în cazuri rare și severe. Nu există o cifră exactă pentru cât de des se întâmplă acest lucru, dar legătura dintre pulpita netratată și abcesul dentar este bine documentată.

Tratamentul de canal nu mai este mereu singura soluție

Pentru pulpita ireversibilă, mai ales când durerea e intensă, persistentă sau pulpa e deja necrozată, tratamentul de canal rămâne soluția standard. Dar lucrurile s-au nuanțat în ultimii ani. Un editorial din Iranian Endodontic Journal, 2021, care citează poziția oficială a Asociației Americane de Endodonție, arată că terapia pulpară vitală, păstrarea parțială a pulpei sănătoase, este acum considerată o opțiune de tratament acceptată pentru dinți maturi cu rădăcina complet formată, inclusiv la cei cu diagnostic de pulpită ireversibilă.

Poziția Societății Europene de Endodonție, citată mai sus, confirmă aceeași direcție: terapia pulpară vitală, inclusiv pulpotomia, este indicată pentru categorii selectate, nu pentru toate cazurile etichetate „ireversibil”. Decizia se ia de medic, la consult, după inspecția directă a pulpei expuse, nu dinainte, pe baza simptomelor povestite de pacient. Pulpita reversibilă rămâne mai simplă: tratarea cauzei, o carie sau o obturație defectă, este de obicei suficientă și nu necesită tratament de canal.

Niciuna dintre sursele citate aici nu oferă o rată de succes garantată, nici pentru tratamentul de canal, nici pentru terapia pulpară vitală. Răspunsul potrivit pentru un dinte anume vine din examinarea lui, nu dintr-o statistică generală.

Antibioticele nu tratează pulpita izolată

Ghidul clinic bazat pe dovezi al Asociației Dentare Americane, publicat în Journal of the American Dental Association, 2019, recomandă ca medicii să nu prescrie antibiotice orale pentru pulpita ireversibilă simptomatică la un pacient altfel sănătos, cu sau fără periodontită apicală simptomatică. Aceeași recomandare se aplică și ca adjuvant pe lângă tratamentul definitiv. Pentru necroza pulpară cu periodontită apicală simptomatică, la un pacient altfel sănătos, ghidul sugerează, tot fără antibiotic, ca tratamentul dentar definitiv să rămână prima opțiune.

Ce funcționează, în schimb: tratamentul dentar definitiv, cât mai rapid, plus analgezice orale pentru durere. Antibioticul pentru dinte are rolul lui, dar nu aici, ci în situații clar delimitate, descrise mai jos.

Când durerea cere drum la urgențe, nu doar o programare

Există o excepție clară pentru antibiotice, tot din ghidul ADA din 2019: necroza pulpară cu abces apical acut localizat, ca punte până la tratamentul definitiv, dacă acesta nu poate fi făcut imediat. Dar linia care separă o urgență adevărată de o durere de măsea obișnuită sunt semnele de implicare generală a organismului: febră, stare generală alterată, extinderea infecției în spațiile moi ale feței sau ganglioni limfatici umflați la gât.

Dacă apare vreunul dintre aceste semne, nu e suficient tratamentul stomatologic programat obișnuit. Infecția s-a extins dincolo de dinte și are nevoie de evaluare medicală promptă, nu de o programare făcută la liber.

Ce poți face dacă suspectezi pulpita

Dacă simți durere la rece sau cald care trece rapid, notează cât durează exact și ce o declanșează. Dacă durerea persistă minute, apare fără motiv sau te trezește noaptea, nu are sens să aștepți să vedem dacă trece singură, pentru că acel tip de durere, de regulă, nu trece.

În clinica noastră, când un pacient descrie durere care persistă minute după un stimul rece sau cald, sau durere care apare fără motiv vizibil, recomandăm programare cât mai rapidă. Medicul stabilește, prin teste clinice și, la nevoie, radiografie, dacă tratamentul de canal este necesar sau dacă pulpa mai poate fi păstrată parțial. Decizia se ia la consult, nu la telefon și nu din descrierea simptomelor.

Pentru întrebări despre pagina medicului sau despre programare, pleci de la același pas: un consult cu teste clinice, nu un diagnostic pus de la distanță.